Nota: Acest filmulet este un pamflet si trebuie tratat ca atare (si cere cunostinte medii de limba engleza).

Nu am ce comenta. Doar autorul a a stiut ce voia sa zica… )

Mortal )

In primul rand vizionati filmuletul care a avut succes in aceasta perioada, “Incompetenta – Alianta Maro“:

In al doilea rand, ascultati-l pe Mircea Badea (am zis-o si p-asta) in melodia celor de la Parazitii, “Politicianul roman“:

Si in al treilea rand, cititi ce afirma  pensionarul, bancherul, manelistul,profesorul, scriitorul, cântăreţul şi sportivul in ziarul Cotidianul:

Pensionarul. Deşi doar o singură dată în istoria personală postdecembristă a refuzat să meargă la vot, întrucât nu avea nimic de ales între Corneliu Vadim Tudor şi Ion Iliescu, dr. Emil Ciubotaru din Câmpulung Moldovenesc încă nu a luat hotărârea dacă îşi va pune votul în slujba naţiei la europarlamentarele de duminică: „Dacă nu mă duc, atunci iese Becali. Oricum, cine pleacă europarlamentar la Bruxelles se duce pentru bani, au 4-6.000 de euro pe lună, şi când ajung acolo fac ce ştiu ei mai bine. Stau pe la colţuri şi nu au nici o opinie, devin anonimi care se pierd în marea masă, nici vorbă să se lupte pentru noi, să se bată cu pumnul în piept pentru noi, că aşa ne e nouă felul şi aşa o să murim.
Ei nu ştiu să facă ceva în ţară, d-apoi acolo!”.

România ar putea fi importantă în Parlamentul European, continuă dr. Emil Ciubotaru, doar suntem a 7-a ţară ca populaţie din Europa, dar cine să se ducă acolo valoros să ne reprezinte? Cum ar fi dacă şi România ar avea oameni în Parlamentul European care să se lupte pentru ea, cum şi-au susţinut polonezii agricultura. În schimb, noi murim de foame, de 20 de ani tot vorbim de agricultură şi de turism şi nimeni nu face nimic. Fură şi la revedere!”, nu mai vede nici o soluţie dr. Ciubotaru. Şi totuşi ar mai fi una: „De vot cenzitar avem nevoie, să voteze oameni în cunoştinţă de cauză, nu oricine”.

Sportivul. Violeta Beclea, vicecampioană olimpică la atletism, îşi va exercita dreptul şi va arăta responsabilitatea duminică, la vot: „Toată lumea comentează pe la colţuri, când văd sondajele cu prezenţa la urne se declară consternaţi, dar nu s-ar duce să voteze”. Din păcate, spune Violeta , n-a văzut europarlamentarii care candidează din nou să-şi fi expus rezultatele şi nici nu a văzut intervenţiile lor de la Bruxelles, însă dacă nu au făcut-o, ştiu ei ce ştiu: „Poate nici ei nu cred că au făcut ceva extraordinar, că alfel ar fi spus-o, dar poate sunt printre ei tineri de mare calitate care pot să facă lucruri frumoase, grozave la Bruxelles”. Se va prezenta la urne oricum, pentru că, spune ea, părinţii săi au educat-o să aibă foarte multă speranţă şi să-şi dorească mai mult: „Vreau să cred că de data asta aceşti europarlamentari chiar vor face ceva”.

Profesorul. Dorin Răduţi, profesor de istorie la Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Petroşani, n-are nici un gând să calce pragul centrului de votare duminica aceasta. Şi de ce ar face-o? spune el: „Sunt prea decepţionat de clasa politică românească, în plus Bruxelles-ul e prea departe de Petroşani, dar şi de Bucureşti, acolo sunt chestiuni globale, se duc europarlamentari că trebuie să fie şi cineva de la noi acolo, dar să nu ne păcălim că se vor tăvăli pentru ţărişoara lor. Ei se fac europarlamentari că asta e o bună rampă de lansare în sânul partidului, în funcţiile Guvernului, uitaţi-vă la doamna Monica Ridzi, acum e ministru în guvernul Boc”.

Iar în ce priveşte activitatea lor la Bruxelles, profesorul Răduţi nici nu crede că va schimba viaţa omului de rând: „Să luăm spre exemplu învăţământul care e subfinanţat şi nu mă refer acum la salariu, că nu mor de foame, ci la dotare, la programă, la manuale. Şi apoi, n-am văzut încă omul care să intre în politică în Armani şi să iasă în Armani. Nu, toţi intră în izmene şi ies în Armani”. Profesorul Răduţi crede că va fi iarăşi o catastrofă prezenţa la vot, dar asta nu-l poate determina să păşească în centrul lui de votare: „Chiar aş fi încântat să văd un om politic că face ceva la Bruxelles, că România e respectată, le doresc tot succesul din lume, dar mesajul politic pe care mi-l bagă în urechi nu are nici o legătură cu realitatea”.

Manelistul. Vali Vijelie a scrutat atent şi competent oferta din galantarul politic pentru europarlamentare şi a ales cel mai de încredere produs electoral: „Eu, când am timp, urmăresc ştirile şi în maşină, în timpul mersului, conduce şoferul şi eu mă uit la ştiri. Un om care îmi place mie din politică e Miluţ, e un domn care poate face lucrurile să meargă”. Despre toţi ceilalţi care promit că vor schimba faţa României crede că se poartă cu electoratul ca şi cu o gagică. „E ca şi când iei o gagică la vrăjeală, îi spui «tu eşti viaţa mea» şi după ce ţi-ai făcut treaba cu ea, îi spui «stai, că mă sună soţia». Eu sunt un om cu picioarele pe pământ, că dacă eşti visător şi pluteşti, te bate vântul!”, vorbeşte Vijelie din viaţă, nu din cărţi.

Dacă n-o să-i facă familia program, o să se ducă la vot, dar mari speranţe n-are, că doar şi Parlamentul European tot ca un fel de formaţie de manele funcţionează: „Dacă trimiţi un europarlamentar bun, care vrea să facă ceva, el poate să propună, dar şi eu am o formaţie cu 10 angajaţi şi le spun că vreau ceva, iar ei îmi spun că nu se poate, că n-au timp, că n-au chef”. Vali Vijelie nu s-ar băga nici cu slujbe în politică: „Vrei dureri de cap, bagă-te în politică. Politica nu e ca râia, nu e ca păduchii, că de astea mai scapi. E ca SIDA, de care nu mai scapi niciodată”.

Scriitorul. Chiar dacă încă nu s-a dezmeticit cu totul din hipnoza pe care au exercitat-o asupra lui cele trei cărţi pe care abia le-a scris şi nu a urmărit campania pentru europarlamentare, Nicolae Breban va merge duminică la vot: „Îmi pun speranţe mari în Parlamentul European, pentru că acesta e cel care poate regla abuzurile care se fac în România. În plus, acolo e şi o formă de şcoală pentru parlamentarii noştri, căci vor trăi în zone vechi de civilizaţie şi vor învăţa câte ceva”. Nicolae Breban îşi poate explica uriaşele procente ale absenteismului la vot, „oamenii s-au descurajat în aceşti ultimi cincizeci de ani, li se pare că votul lor nu funcţionează, dar funcţionează foarte bine”, însă ceea ce îl înfurie este snobismul electoral al tinerilor: „Uneori acesta ia forma cinismului vesel, foarte neplăcut de altfel, şi instalează un fel de negativism.

Foarte mulţi tineri au crezut că odată cu libertatea vin şi bogăţia, dar şi aplicarea legii, însă libertatea e o formă goală, în străinătate au durat secole vegherea democraţiei şi străduinţa de a aplica legea. Tinerii se admiră în oglindă că nu merg la vot, cred că e maturitate, dar de fapt e un semn al catastrofei particulare şi de grup, căci nu te ajută nimeni dacă nu te ajuţi singur”. Paradoxal, spune Nicolae Breban, în dictatură statul te mai ajută, prin egalizare, dar în democraţie nu: „Aici dacă nu pui osul la treabă te trezeşti la periferia societăţii“.

Bancherul. Când vine vorba de votat, Bogdan Baltazar îşi şterge dezamăgirea şi lasă doar simţul civic să vorbească: „Deşi partidele politice nu au reuşit să facă clare publicului problemele europene, să ne spună mizele prezenţei lor acolo, că aşa, să ia o diurnă bună, se duce oricine, deşi partidele însele nu par convinse de importanţa Parlamentului European, e o obligaţie de minim civism să te duci la vot. Scepticismul oamenilor se justifică dacă te uiţi la clasa politică şi la modul în care au performat partidele în campania electorală, care a fost neclară, ştearsă. Cei inteligenţi nu se duc la vot pentru că trec printr-un proces de gândire care-i conduce la dezamăgire, iar ceilalţi sunt indiferenţi faţă de ce li se întâmplă”.

Cântăreţul. Dan Bittman nu vede rostul unei noi ştampile aplicate pe buletinul de vot: „E ca şi când ai vrea să-ţi cumperi o maşină nouă şi nu ai de ales decât modelul pe care îl vezi de 20 de ani şi pe care vânzătorul ţi-l prezintă ca fiind de ultimă generaţie”. De aceea nu ştie dacă o să se ducă la vot, deşi până acum a votat conştiincios. „O să chibzuiesc bine de tot înainte să iau o hotărâre. Oamenii pe care-i văd nu vor fi suficient de buni negociatori, din moment ce nu au reuşit să facă ceva în ţara lor. România e o ţară victimă, o ţară care n-a avut nici un proiect, toate proiectele au fost pe 2-3 ani, pe sistemul dai şi fugi. Şi în Parlamentul European România va avea o situaţie nefavorabilă, nu va avea, din postura de ţară subdezvoltată, argumente. Din momentul în care nu există un proiect comun, soluţia pentru România ar fi ca fiecare să facă ce poate mai bine la locul său, eu aşa fac şi alţii ar trebui să se gândească la fel”.

Actriţa. Mariei Dinulescu i-a crescut dorinţa de a merge la vot odată ce a aflat de candidatura Elenei Băsescu la europarlamentare: „În mod sigur mă voi duce la vot. Suntem responsabili faţă de viaţa noastră şi trebuie să avem o poziţie faţă de lucrurile care ni se întâmplă. Mi se pare un lucru foarte important mai ales atâta vreme cât candidează Elena Băsescu. Este un exemplu total nepotrivit, sunt atâţia tineri care se pregătesc, studiază, fac sacrificii pentru a ajunge acolo unde a ajuns ea fără să fi făcut nici un efort. Mie îmi place foarte mult Traian Băsescu, dar, prin faptul că acceptă această situaţie de acum, mă face să mă gândesc de zece ori înainte să-l votez”. Actriţa spune că nici n-a simţit luna electorală prin care a trecut România: „Tot ce am simţit a fost legat de EBA. Nu sunt suficiente informaţii, oamenii nu ştiu nimic legat de aceste alegeri şi cred că de aici vine şi dezinteresul lor”. Maria Dinulescu ştie ce vrea de la cei pe care o să-i trimită la Bruxelles: „Noi în străinătate avem o imagine extrem de proastă. Ce mi-ar plăcea mie ar fi ca europarlamentarii să fie nişte oameni profesionişti, care să prezinte încredere. Dacă EBA intră acolo ar fi un exemplu de nepotism, ar arăta că noi la nivel politic nu suntem extrem de valoroşi”.

Regizorul. Alexandru Solomon, care a regizat „Marele jaf comunist”, nu pare prea convins să se ducă la vot: „Probabil că mă voi duce, cred că votul contează, cred că până la urmă ceea ce alegem ne afectează. Din păcate, oferta umană şi ideologică nu este prea interesantă”.

Deci? “Eh, lasa c-o sa-i credem din nou si mergem la vot…”

Asa ca daca si voi sunteti mai “necredinciosi” vizitati pagina oficiala. Cum apare, vand tot si mi-l cumpar! )

Un bou blogger ca toti boii bloggerii, putin la simtire,
In zilele noastre de soarta spam ajutat,
Si decat toti fratii bloggerii mai cu osebire,
Dobandi-n cireada blogosfera un post loc insemnat.

Un bou blogger in post mare curat? Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntampla in oricare loc ca orice pacat:
Decat multa minte originalitate, stiu ca e mai bine
Sa ai totdeauna, un dram de noroc spor la furat.

Sper ca v-a placut povestea si adaptarea mea (versurile din Grigore Alexandrescu – “Boul si vitelul”, modificate de mine). Acum sa trecem la subiect. Cum peste tot in asa-zisa blogosfera se practica un copiat nesimtit in stil barbar, unii se pare ca sunt mai slabi de inger si copiaza cuvant cu cuvant, ba chiar mai mult, nici macar exemplul nu sunt in stare sa-l inlocuiasca cu unul propriu, desi li se explica “ca pentru prosti”, mura-n gura sau cum vreti voi sa-i mai ziceti.

Este vorba despre articolul meu Youtube pe “invers”, la care acest baietel n-a fost in stare decat sa modifice print screen-ul, insa n-a reusit sa aleaga alt filmulet, decat cel pus de mine in exemplul din articol (Spike ft Guess Who – Tu). Link-ul catre post e asta, insa ca sa fiu sigur ca nu va sterge articolul am va pun si print screen-ul:

Va puteti da seama din categoriile (Porno), tag-urile (XXX) si articolele (Fata zilei) pe care le are, ce blog “de calitate” detine. M-am uitat putin insa la trafic si am observat ca n-a dus-o prea rau datorita “promovarii” sale (conform WTA.ro, Record vizitatori 1,277 / 10.03.2009) si mi-am dat seama ca ar trebui sa fiu invidios, ca eu n-am atat. Sau poate nu…

In concluzie: “Cand mai mergeti la Mc, sa mancati bine, fara maioneza si cu extra castraveti!” )

1. Eliminarea cheltuielilor cu vocalele: mult mai multa informatie pe unitatea de timp.
2. Stirile twitter din sport: maxim 140 caractere.
3. Reducerea cheltuielilor cu telecomunicatiile.

Mortal, nu?