Zile cu ghinion…

Sunt sigur ca toti ati avut zile in care v-ati simtit foarte ghinionisti, insa nu stiu cati dintre voi le-ati avut una dupa alta. Va zic eu ca e foarte aiurea, din proprie experienta (ieri si azi). Totul a inceput din weekend, care a fost distractiv insa cam obositor: iesiri mai toata ziua/seara prin oras, prieteni singuri acasa, etc. Pe scurt, toate intr-un singur cuvant, fatal mie: nesomn. 

Asadar, oboseala a continuat si ieri. A trebuit sa ma scol de dimineata, sa ma duc la scoala intr-o stare in care n-aveam chef de nimic altceva decat sa dorm. Dupa-amiaza a continuat “perfect”: pregatire la matematica imediat dupa scoala, ca na, cam am probleme si sala, cu o revenire dupa doua saptamani de pauza, unde n-am putut sa fac mai nimic, rupt de oboseala si respirand mai greu ca niciodata, de parca as fi fumator.

S-a lasat imediat seara si am zis sa ies si prin oras, ca n-aveam chef de stat aiurea in casa pe net. Insa, cand am ajuns la localul meu preferat, “Club Bizar”, usa era inchisa, sigla data jos si un afis mare deasupra pe care evident scria “De Vanzare” cu un numar ratat de telefon dedesubt. M-au apucat nervii avand in vedere nenumaratele amintiri pe care le aveam de acolo din timpul orelor, de dupa ore si din diversele seri petrecute, fiind amic pot spune si cu patronul, un om foarte de treaba, care mereu ne facea sa radem, sa iesim din monotonie si ne facea reduceri. Ma simteam foarte legat de acel loc si acum s-a dus…

Asa ca am fost nevoiti sa mergem in alta parte si nu stiu cum, dar am ajuns in “Ally’s Sports Bar”, spre fericirea lui Alex, unde am vazut un meci prost in reluare si am baut un suc intr-un fum infernal. Bineinteles ca n-am stat mai mult de 45 de minute si am plecat acasa, unde a inceput urmatoarea distractie din seria minunata: cearta cu diversi prieteni. Si asa mi-am petrecut si ultimele ore inainte de culcare…

In dimineata zilei de astazi am fost nevoit sa ma trezec iar pe la vreo 7 si jumatate, pentru asa zisele teste si analize prin care esti declarat apt sau nu de razboi. M-am sculat, am ajuns acolo la timp insa nu mai erau locuri in sala. Am asteptat vreo jumatate de ora intr-o camaruta fara caldura alaturi de inca cativa baieti, ca apoi sa fim trimisi acasa, ca nu mai e nevoie sa dam nici un test. Bineinteles ca totul a fost o manarie ordinara, tipic Romaniei, toti probabil fiind declarati apti sau inapti, fara sa ni se puna macar o intrebare sau sa ni se faca vreo analiza. M-am intalnit apoi si cu cei care au fost inauntru, ei trebuind sa completeze datele personale si nimic mai mult. M-a indispus toata faza, insa am hotarat sa nu ma agit si sa nu ma enervez prea tare, pentru ca n-avea rost.

Daca tot eram aproape de stadionul sintetic si eram vreo zece baieti am zis sa mergem sa facem o rezervare si sa venim mai tarziu la un fotbal. Cand am ajuns acolo, pauza, nu era nimeni. Ne-am intors, am incercat la sala polivalenta pentru un tenis de masa insa o doamna de acolo ne-a zis ca se deschide peste jumatate de ora abia. Pana la urma am fost la un suc in “Dragon” si apoi la o ora de biliard, unde am pierdut de doua ori consecutiv aiurea, cu acelasi coleg, desi aveam vreo 3 bile in avans.

Dupa ora de biliard si dupa ce-mi cheltuisem ultimii bani am hotarat sa ne intoarcem si la o ora de ping-pong, in partea cealalta a orasului ca sa vedem ca se sarbatorea o noua zi nationala, “Ziua Politiei Romane” (o alta prostie). Saraca tanti de mai devreme, nu stia nimic. La noi in tara nimeni nu stie nimic, desi se intampla o gramada de chestii. Si nimeni nu-i vinovat de nimic, lucrurile se intampla, nu sunt facute, punct.

Am trecut insa peste si m-am intors acasa unde m-am trantit in sfarsit in pat si am dormit cateva ore si parca s-au mai linistit apele. Mi-au mai fost testati putin nervii in cateva situatii pe care le-am rezolvat pana la urma, cu mult calm si apoi am hotarat sa mai scriu pe blog ceva si iata-ma acum scriind, deja prea mult. Asa ca, ma retrag si eu la un film, o comedie mai veche pe care n-am vazut-o, “My Boss’s Daughter”. Sper ca lantul asta ghinionist si-a gasit capatul si maine vor pica bani si fete din cer. Insa pana maine, mai sunt cateva ore…

PS: Ca sa nu-mi mai aduc aminte, ca joi m-a mancat sa instalez noua versiune de software pentru iPhone, 3.0, care nu poate fi activata decat cu cont de 99 de dolari de Apple developer si cand incerc sa dau restore, la 2.2.1 imi da eroare, asa ca momentan imi tin telefonul pe post de oglinda si ma gandesc cum sa-l repar.